The Canterville Ghost

Mr. Otis Buys a House

Domnul Otis cumpără o casă

Mr. Hiram B. Otis, the American Minister in England, wanted to buy Canterville Chase.

Domnul Hiram B. Otis, ministrul american în Anglia, a vrut să cumpere Canterville Chase.

“You are making a stupid mistake,” everybody told him. “That old house is haunted!”

„Faceți o greșeală prostească”, i-au spus toți. „Casa aceea veche are o fantomă!”

Lord Canterville, the owner, was a very honest man, so he warned Mr. Otis too.

Lordul Canterville, proprietarul, era un om foarte cinstit, așa că l-a avertizat și el pe domnul Otis.

“We do not live there now,” said Lord Canterville. “One evening my old aunt, the Duchess, was dressing for dinner. Suddenly two skeleton hands touched her shoulders, and she never really got well again.

„Nu mai locuim acolo acum”, a spus lordul Canterville. „Într-o seară, mătușa mea bătrână, ducesa, s-a îmbrăcat pentru cină. Deodată, două mâini de schelet i-au atins umerii. După aceea, ea nu și-a mai revenit cu adevărat.

“Several people in my family have seen the ghost, Mr. Otis. Our priest, the Rev. Augustus Dampier, has seen it too. Our young servants left us. My wife could not sleep because of noises in the corridor and the library.”

Mai multe persoane din familia mea au văzut fantoma, domnule Otis. Preotul nostru, reverendul Augustus Dampier, a văzut-o și el. Servitorii noștri tineri au plecat de la noi. Soția mea nu a putut să doarmă din cauza zgomotelor de pe coridor și din bibliotecă.”

“My lord,” answered Mr. Otis, “I will take the furniture and the ghost at a fair price. I come from a modern country, and we have everything that money can buy. If Europe has a ghost, we’ll soon put it in one of our museums.”

„Domnule lord”, a răspuns domnul Otis, „eu iau mobila și fantoma la un preț bun. Vin dintr-o țară modernă și avem tot ce se poate cumpăra cu bani. Dacă Europa are o fantomă, o punem repede într-unul dintre muzeele noastre.”

“I am afraid the ghost is real,” said Lord Canterville with a smile. “People have known about it since 1584. It always appears before a death in our family.”

„Mă tem că fantoma este adevărată”, a spus lordul Canterville cu un zâmbet. „Oamenii știu de ea din 1584. Apare mereu înainte de o moarte în familia noastră.”

“Well, the family doctor comes then too, Lord Canterville,” said Mr. Otis. “But there are no ghosts, sir, and the laws of nature will not stop for British lords.”

„Păi, și doctorul familiei vine atunci, lord Canterville”, a spus domnul Otis. „Dar fantome nu există, domnule, iar legile naturii nu se opresc pentru lorzii britanici.”

Lord Canterville did not really understand this. “You are certainly very natural in America,” he answered. “If you don’t mind a ghost in the house, that is fine. But remember, I warned you.”

Lordul Canterville nu a înțeles prea bine. „Sunteți cu siguranță foarte naturali în America”, a răspuns el. „Dacă nu vă supără o fantomă în casă, e foarte bine. Dar să vă amintiți că v-am avertizat.”

A few weeks later Mr. Otis bought the house, and his family moved there.

După câteva săptămâni, domnul Otis a cumpărat casa, iar familia lui s-a mutat acolo.

Many American ladies in Europe pretended to be ill, because they thought it looked elegant. But Mrs. Otis was strong and healthy and never made this mistake.

Multe doamne americane din Europa s-au prefăcut bolnave, pentru că li s-a părut elegant. Dar doamna Otis era puternică și sănătoasă și nu a făcut niciodată această greșeală.

In many ways she was quite English. England and America shared everything now, except language, of course.

În multe feluri, ea era destul de englezoaică. Anglia și America aveau acum totul în comun, în afară de limbă, bineînțeles.

Her oldest son was a fair-haired young man who danced beautifully. His parents loved their country, so they named him Washington, and he always hated that.

Fiul ei cel mare era un tânăr blond care dansa foarte frumos. Părinții lui își iubeau țara, așa că l-au numit Washington, iar el a urât mereu numele acesta.