The Scarlet Plague

I

I

The way led along upon what had once been the embankment of a railroad. But no train had run upon it for many years. The forest on either side swelled up the slopes of the embankment and crested across it in a green wave of trees and bushes. The trail was as narrow as a man’s body, and was no more than a wild-animal runway. Occasionally, a piece of rusty iron, showing through the forest-mould, advertised that the rail and the ties still remained. In one place, a ten-inch tree, bursting through at a connection, had lifted the end of a rail clearly into view. The tie had evidently followed the rail, held to it by the spike long enough for its bed to be filled with gravel and rotten leaves, so that now the crumbling, rotten timber thrust itself up at a curious slant. Old as the road was, it was manifest that it had been of the mono-rail type.

Drumul urma ceea ce fusese cândva rambleul unei căi ferate. Dar de mulți ani nu mai trecuse niciun tren pe acolo. Pădurea de pe ambele părți se umflase pe pantele rambleului și îl încununa dintr-o parte în alta cu un val verde de copaci și tufișuri. Poteca era îngustă cât un trup de om și nu era mai mult decât o trecătoare de animale sălbatice. Din când în când, câte o bucată de fier ruginit, ivită prin humusul pădurii, vădea că șinele și traversele încă mai existau. Într-un loc, un copac gros de zece inci, crescând printr-o îmbinare, ridicase limpede la vedere capătul unei șine. Traversa urmase, de bună seamă, șina, ținută de ea de crampon destul timp cât să i se umple așternutul cu pietriș și frunze putrede, așa că acum lemnul sfărâmicios și putrezit se înălța într-o înclinație ciudată. Oricât de veche era calea, se vedea limpede că fusese de tip monorai.

An old man and a boy travelled along this runway. They moved slowly, for the old man was very old, a touch of palsy made his movements tremulous, and he leaned heavily upon his staff. A rude skull-cap of goat-skin protected his head from the sun. From beneath this fell a scant fringe of stained and dirty-white hair. A visor, ingeniously made from a large leaf, shielded his eyes, and from under this he peered at the way of his feet on the trail. His beard, which should have been snow-white but which showed the same weather-wear and camp-stain as his hair, fell nearly to his waist in a great tangled mass. About his chest and shoulders hung a single, mangy garment of goat-skin. His arms and legs, withered and skinny, betokened extreme age, as well as did their sunburn and scars and scratches betoken long years of exposure to the elements.

Un bătrân și un băiat mergeau pe această potecă. Înaintau încet, pentru că bătrânul era foarte bătrân, o urmă de paralizie îi făcea mișcările tremurate, iar el se sprijinea greu în toiag. O scufie grosolană din piele de capră îi apăra capul de soare. De sub ea atârna o franjurime rară de păr murdar și pătat, de un alb spălăcit. O vizieră, făcută cu meșteșug dintr-o frunză mare, îi umbrea ochii, și de sub ea își cerceta locul unde punea piciorul pe potecă. Barba lui, care ar fi trebuit să fie albă ca zăpada, dar care purta aceeași uzură a vremii și aceleași pete de bivuac ca părul, îi cădea aproape până la brâu, într-o claie mare și încâlcită. Pe piept și pe umeri îi atârna o singură haină zdrențuită, din piele de capră. Brațele și picioarele lui, uscate și slăbănoage, vădeau o bătrânețe extremă, după cum arsura soarelui, cicatricile și zgârieturile lor vădeau ani lungi de expunere la capriciile naturii.